Pe durata sezonului rece, este o idee bună a scoate bărcile din apă, în aşteptarea următorului sezon de navigaţie. În Suedia, rece nu este un eufemism, chiar dacă în marina din Ängelholm, în care este bazat Sirius, temperaturile medii pe durata iernii sunt mai ridicate decât în ţinuturile de baştină ale autorului acestor rânduri. În general, apele strâmtorii Kattegatt nu îngheaţă pe durata iernii, acest lucru datorându-se vicinităţii Curentului Cald al Atlanticului de Nord. Nu acest lucru se poate spune şi despre râul Ronne, la gura de vărsare a cărui a fost construită, relativ recent, cocheta marină.
Iernatul pe uscat este o etapă firească a utilizării (sau mai degrabă a contrariului acestuia) unui yacht în zonele cu climă temperată. Chiar dacă există spirite brave care îşi păstrează bărcile pe apă şi pe durata iernii, scoaterea pe uscat permite executarea unor lucrări de întreţinere altminteri dificile în apă: curăţarea carenei, reparaţii electrice, la interioare sau la opera vie. Realitatea este că, dincolo de riscul real al unor pagube survenite în timpul furtunilor hibernale, cum ar fi depunerea de gheaţă pe suprastructură şi greement dincolo de capacitatea de flotabilitate, ruperea liniilor de andocare şi lovirea de pontoane, toate acestea putând duce chiar şi la scufundare, în lipsa unei supravegheri de bun simţ, este bine (şi, desigur, sigur) ca bărcile să fie depozitate în siguranţă în parcarea pe uscat a bărcilor pe care oricare marină serioasă o are. Atunci când afară viscolul şuieră cu 70 noduri proprietarul se poate bucura de căldura din casă, savurând lectura unei cărţi bune (nu neaparat un jurnal de navigaţie, desigur), alături de un pahar de vin (ăsta e de-a dreptul un clişeu, dar e necesar pentru efect), fără gândul inevitabil că visul sau, mai rău, munca şi economiile de-o viaţă se pot duce la propriu la fund până la sfârşitul aceleiaşi zile.
Desigur, Sirius este perfect capabil să ierneze de-a dreptul pe apă, beneficiind de o bună izolaţie termică şi de un suprinzător sistem de încălzire centrală susţinut de o sobă cu alcool, la fel ca maşina de gătit, de la care pornesc conducte către două calorifere montate sub cuşeta navigatorului din cabina principală. Sistemul promite a fi foarte eficient, ţinând cont şi de dimensiunile bărcii, şi, cu excepţia arzătorului şi a rezervorului de apă care în au locurile într-o despărţitură a compartimentului pentru echipament ud, ocupă puţin spaţiu la bord.
Ultimii zece ani, Sirius i-a petrecut pe uscat. Din păcate, lipsa de timp a ultimului proprietar, şi faptul că reşedinţa acestuia s-a mutat de cealaltă parte a Pământului şi-a spus cuvântul. După întoarcerea din fabuloasa sa călătorie în jurul planetei, acest artist al oceanelor a mai făcut doar ocazionale călătorii către Marea Britanie şi mai aproape, Germania şi Danemarca, ultima la doar câteva ore de navigaţie distanţă. Nimic nu este mai trist decât o pasăre cu o aripă frântă, un om cu visele spulberate sau un velier abandonat.
Din fericire, Jan, fostul proprietar, a avut o grijă constantă de yacht, ba mai mult chiar, a continuat să mă ajute şi să investească în el, chiar şi după ce Sirius a trecut în proprietatea mea. Iată o atitudine mai mult decât onorabilă şi greu de întâlnit în lumea turbo-balcanică din care veneam. Dincolo de a încheia o afacere rentabilă, a avut grijă ca barca să intre pe mâinile unuia care să o iubească la fel de mult şi să contibuie la un destin nautic remarcabil, aproape imposibil de întâlnit la bijuteriile strălucitoare care fac astăzi deliciul marinelor de pretudindeni.
Sper ca lungul sezon nefavorabil al bravei bărcuţe să ia sfârşit cât mai curând. Urmează o curâţenie temeinică urmată de înlocuirea lacurilor şi vopselei de pe suprastructură şi interioare, un
refurbishment viguros şi inevitabila gâlceavă cu bătrânul motoraş. Un adaos de aparatură nu ar fi rău, întrucât epoca navigaţiei astronomice a apus. Mâinile curente trebuie şi ele frezate, montată filiera inferioară de bordaj, înlocuită lampa de ancoră de pe catarg, recondiţionate lucrările de matelotaj, adaugate baterii şi un panou solar, înlocuirea tururor becurilor cu unele cu leduri şi lista ar putea continua. Desigur, majoritatea acestora se pot face pe parcurs. Într-un final, Sirius se va întoarce pe Oceanul Planetar, înainte ca inexorabilele reacţii chimice din răşina carenei sale şi trupul proprietarului să aducă Ruina Finală.
|
Pe durata verii, Sirius a beneficiat de un strat nou de vopsea la opera vie |
|
O nouă prelată |
|
În octombrie, în dimineaţa unei scurte vizite |
|
Un rămas bun, trist ca orice rămas bun |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu